Procuratura din Tbilisi

Georgia este percepută ca ţara cu cel mai mare boom în construcţii. Un nou program complet de arhitectură – împreună cu o misiune guvernamentală – a fost lansat de către Mikheil Saakashvili, președintele ţării. Este o modalitate de a oferi un imbold industriei turismului – un exemplu este spectaculosul punct de frontieră și aeroportul din Mestia, proiectate de către arhitectul german Jürgen Mayer H. De asemenea, este și o modalitate de a crea imaginea unei ţări moderne și cu conștiinţă. Sunt construite noi trasee de infrastructură, clădiri culturale și Curţi de Justiţie, cum ar fi cele din Mestia (proiectate tot de Jürgen Mayer H.), Ozurgeti și Lasika (ambele proiectate de Architects of Invention).

Clădirea procuraturii este alt proiect remarcabil, aflat la marginea nord-vestică a orașului, în apropiere de Instanţa de Judecată Tbilisi, într-un cadru care este preponderent industrial. Terenul este situat la marginea Străzii David the Builder King și are o zonă de parcare în spatele acestuia. “Acesta nu este terenul pe care să proiectezi o clădire contextuală – ar putea fi amplasată oriunde”, afirmă arhitectul Niko Japaridze, care a fost architect senior la biroul OMA Rem Koolhaas. “Clientul a cerut să proiectăm o clădire care să consolideze calitatea împrejurimilor arhitecturale și să acţioneze ca un punct de reper la intrarea în oraș.” Partea frontală a clădirii reprezintă cu siguranţă cea mai mare atracţie, fiind concepută ca o impresionantă ramă neagră, în care plutește o volumetrie de sticlă. “Cadrul reprezintă legea, iar volumele vitrate din interiorul acestuia constituie oglinda în care se reflectă societatea noastră și rafinamentul legilor”, explică Japaridze. “Fiecare funcţie este exprimată într-o anumită cutie, în timp ce sunt conectate prin intermediul unor scări din sticlă. Ideea de bază a proiectării în acest fel a clădirii Procuraturii o reprezintă transparenţa. Toate funcţiile sunt vizibile – atât intern, cât și extern.”

Transparenţa clădirii este accentuată și de scările din sticlă, care sunt poziţionate vertical faţă de stradă, și fac legătura dintre faţada frontală din sticlă cu faţada mult mai închisă din spate. Intrarea, controlul de securitate și holul se află toate la parter. La etaj se află biroul Procurorului, o sală de ședinţe, cantina și o verandă. Terasa de pe acoperiș este utilizată pentru conferinţe și festivităţi. În scopul de a realiza conceptul de clădire complet transparentă, alegerea corectă a materialelor a fost esenţială. După cum explică Japaridze, “În partea frontală a clădirii am utilizat sistemul CW 50-SG cu sticlă lipită pe ramă, pentru a obţine casete mari de sticlă fără mai multe cadre. Același sistem a fost utilizat și la faţada mai închisă și la elevaţiile laterale, pentru a permite deschideri ale ferestrelor și pentru a ascunde cercevele în sistemul de panouri de aluminiu ale faţadei.”

Cu toate acestea, imaginea arhitecturală nu a fost singurul lucru care a contat. “Economisirea energiei a fost de asemenea o problemă principală a proiectului”, afirmă arhitectul, oferind un alt motiv pentru care a ales sistemul de faţadă din aluminiu. “Lumina naturală pătrunde în clădire, chiar și prin faţada Reynaers. Acest lucru ne-a oferit posibilitatea de a realiza transparenţa pe care ne-o doream și de a utiliza cât mai multă lumină naturală. Deasupra scărilor interioare se află un luminator mare, conceput cu un sistem special de aerisire, care permite pătrunderea fluxului de aer.” O altă opţiune clară a fost poziţionarea părţilor închise ale panourilor pe faţadele de nord și sud, prevenind astfel supraîncălzirea spaţiului interior și crearea unui micro-climat în zona de atrium și curte. Arhitectului i-ar fi plăcut ca partea sudică să fie placată cu panouri solare. “Dar, din păcate costurile acestei investiţii nu se încadrau în buget”, spune el. “Cu toate acestea, în viitor există posibilitatea de a înlocui panourile de aluminiu cu cele solare.”